luni, 5 aprilie 2010

Visul unei realitati


Visele…sunt lumea in care vrei sa te refugiezi cand simti ca nimic nu iti mai este alaturi…lumea insa cea mai periculoasa…caci odata intrat cu adevarat…este mult prea greu ca sa mai iesi…

Intr-o scoala de cartier…era un baiat care…intr-un singur an…a vazut adevarata semnificatie a vietii: suferinta…mereu melancolic, mereu trist…desi incerca sa ascunda lucrul asta zambind si spunandu-si in gand ca va fi mai bine…Dar se mintea singur…

Era indragostit de cea mai frumoasa fata pe care o cunostea…satena…ochii verzi…caracterul ei…era practic caracterul lui…pareau a fi perfecti impreuna…un lucru statea in calea fericirii celor 2: prietenia…

Acesta intr-o seara…de melancolie…s-a culcat trist…Dorind ca visele sa-i indeplineasca dorinta…

Adormise…era prin Bucuresti…se plimba de unul singur…nestiind incotro sa o ia…ii suna brusc telefonul…era ea…”Ce faci? Unde esti?”…”Pe-afara…”…”Hai sa ne vedem…as vrea sa vorbesc fata in fata cu tine”…”Ok, intr-o ora la locul nostru, da?” “Bine, te pup, papa!” “Si eu, pa”…

Neavand niciun ban in buzunar a zis sa treaca inainte pe acasa…a luat autobuzul…si cand mai avea 3 statii controlorul s-a urcat…el nu avea bilet…si nici acte de identitate…l-a luat…si a discutat cu el…el dorind sa plece…nu stia ce sa-i mai spuna…asa ca…a fugit…controlorul nelasandu-se mai prejos de farsa care avea sa i se faca a luat-o pe urmele lui…asa au alergat aproape 1 km pana rasuflarea l-a lasat pe baiat…controlorul in momentul acela scoate cutitul la el si il intreaba “Te-ai potolit acum?”…ramas socat nu stia ce sa mai faca si incotro sa o mai ia…Se urcase intr-o masina impreuna cu controlorul si il duce la un depozit…il leaga si ii spune: “Cand prietena ta va ajunge aici te voi elibera…pana atunci aici sa putrezesti!” el stia ca nu mai avea cum sa ia legatura cu ea fiindca ii luase telefonul…si astfel…ramas singur…nu si-a mai putut abtine lacrimile…si pentru ca timpul era prea scurt ca sa mai faca ceva…Amintirile au pus stapanire pe el…momente din viata lui …petrecute cu ea…ii treceau prin minte…suferinta in coplesea, dar…forta iubirii nu se lasa…pe cat te doare mai rau…pe atata stii ca te si poate ajuta…

Peste o ora…controlorul vine la el…si ii spune…”Ai primit un mesaj Romeo: Pui, ce e cu tine, de ce nu raspunzi?…unde esti?…s-a intamplat ceva?”…lacrimile parca curgeau din ce in ce mai tare…in momentul in care i-a spart telefonul…deci unica sa comunicare cu lumea din jur disparuse…sau nu…

Ramas din nou singur…a incercat sa isi dea seama de…legatura sentimentala dintre el…si ea…si asa…a incercat sa se gandeasca numai la persoana ei…

In timpul acesta..pe fata o luase durerea de cap…si ii treceau prin cap numai imagini melancolice cu el…si-a dat in momentul acela seama ca el nu este bine…asa ca si ea a incercat sa ia legatura cu el…si astfel…prin legatura lor…fata a reusit sa isi dea seama unde e…dar pe baiat nu il ajuta cu nimic asta…intrucat ajunsa acolo stia ca va suferi si ea…

Ne mai stand pe loc a plecat spre baiat…intr-o jumatate de ora a ajuns la depozit…l-a vazut…si cand i-a strigat numele…cutitul a ajuns la gatul ei…”O vezi, baiete?…Pacat ca nu va mai avea rasuflare in curand…”…o leaga si pe ea…el…era aproape terminat…mort…sentimental…nu putea rezista unei asemenea lupte impotriva insesi persoanei…dar isi da seama parca…ca este prea ilogic sa se intample acestea…se uita la ea si ii spune “Spune-mi ceva sa stiu ca esti tu!”…”Te iubesc…”… “Spune-mi ceva sa stiu ca aceasta este realitatea…”… “… nu stiu”…si atunci si-a dat seama cu adevarat ca el viseaza toate acestea…si cum invatase de la o persoana inteleapta… ca isi poate controla visele…in momentul acela si-a dorit sa fie la locul lor…si asta s-a intamplat…ideea lui a fost practic salvarea…l-a luat in brate…si i-a multumit…i-a spus sa mearga sa se plimbe…

“Stiu ca este destul de greu sa auzi astea de la mine, dar nu am niciun motiv sa te mint…dupa toate petrecute intre noi este adevarat…imposibil sa auzi astea…dar chiar daca este un vis…eu sunt persoana reala…puffy al meu…” atunci stia cu adevarat ca este ea…pentru ca numai ea il alinta asa… “Spune…” “Dupa cum stii eu sunt impreuna cu un baiat de la mine din liceu…dar ieri mi-am dat seama cu adevarat ca eu sunt cu el doar ca sa te uit pe tine…si este practic un joc mult prea greu pentru mine…intrucat eu te iubesc cu adevarat…” “Nu cred ca este timpul sa vorbim despre asta…mai bine hai sa incercam sa iesim din vis…”

Persoana inteleapta…i-a mai spus..ca daca va avea de a face cu astfel de incercari…sa isi doreasca sa ajunga la Izvorul Dorintelor…si acolo sa isi puna cu adevarat o singura dorinta…care se va indeplini si in vis…si in realitate…

Si-a dorit astfel…acest lucru…si iata-l cum se afla…pe o pajiste superba…in centrul ei fiind izvorul…ajuns acolo…impreuna cu ea…s-a uitat in izvor unde isi vedea doar reflexia…a luat-o de mana si i-a spus… “Te iubesc mai mult decat iubesc orice pe acest pamant…Dar poate ca viata noastra ar trebui sa isi urmeze cursul adevarat…eu imi voi dori sa ne intoarcem acasa…dar daca tu nu iti vei dori acelasi lucru…vom ramane aici…si desi aici poate vom fi fericiti impreuna…gandeste-te ca numai acasa am trecut prin toate impreuna…ne-am fost mereu alaturi…si nu in vis…” “Ai dreptate…poate ca asa e mai bine…” in momentul in care vor sa isi puna dorinta… asa zisul controlor apare de nicaieri…nervos…el…se duce la controlor si ii spune…”Pieri bestie a Intunericului…pieri si sa nu te mai vad niciodata…Amin!”…in momentul urmator cenusa se alege de controlor…era clar…un trimis al Diavolului…

Punandu-si dorintele…telefonul ii suna baiatului…era Mama…Cand vrea sa apese pe buton…

“Trezeste-te Mihai ca ai intarziat la scoala!!!” “Haide nu mai lenevi!”…

Baiatul se trezeste somnoros…se duce la baie…si se spala pe fata…nu isi mai aducea aminte nimic din cele intamplate…

Dupa scoala…fata il suna…”Ce faci?…Esti bine?”…”Bine…ce sa fac…ma duc acasa…tu?..” “Eu as vrea…daca poti sa ne vedem…vreau sa vorbesc cu tine fata in fata”… “ Ok, in jumatate de ora la locul nostru…” “Bine, te pup, papa!”…El ajungea acolo numai cu autobuzul…se urca astfel…si cand mai are o statie…se urca si controlorului…ajunge la el…”Biletul sau abonamentul”… “O secunda…” “Este in regula, multumesc”… mereu isi tinea in portofel…bani…si desigur abonamentul sau…

Ajunge la locul intalnirii…si fata ii spune… “Ce s-a intamplat aseara?… “Poy ce?…” “Ce ai visat Cristi?… »Nimic » … Dezamagita…fata ii spune… « Puffy meu…ce ai visat aseara ? »… Si atunci baiatul si-a adus aminte totul…o ia de maini…si cand vrea sa o sarute…o adiere de vant trece pe langa buzele lor…

Brusc, usa de la sufragerie se deschide…si Alex, care atipise cu nasul in cartea abia terminata…se trezeste…

Frumos…ia cartea…si o pune in dulap…citind inca o data titlu acesteia… “Visul unei realitati” .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu