joi, 6 mai 2010

люблю тебя Андре!

Totul poate fi foarte simplu atunci cand speri.

E nevoie de multa rabdare si tarie.


Imposibilul il poti transforma intr-un vis devenit realitate.

Unde tu esti cea care imi deschide portile fericirii si mereu

Binevenita in inima mea.

Eu sunt un nimeni, tu esti lumea pentru mine, sau "Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!".

Sunt o poteca de care ai dat in drumul tau.

Care nu stia ce vroia, nu stia ce simtea, nu stia ce traia...


A fost nevoie de un singur beculet aprins.

Nimeni nu ar fi crezut, poate ca nici eu.

Dar scanteia s-a aprins! Si nu ma tem sa recunosc.

Rusa nu a fost specialitatea mea niciodata, dar mi-am permis ca titlul sa il scriu in rusa.

E totul prea simplu acum, iar daca misiunea pare grea adu-ti aminte ca unii nu stiu sa piarda.

clar ca eu ma numar printre ei.

A mai ramas o singura exclamatie, care nu mai are rost sa o spun...deja ai citit-o.

!



Un comentariu: