Mi-e dor de fostii colegi, dar rad in fiecare zi cu cei pe care ii am astazi. Ma bucur s-a reusit crearea unui grup si in cadrul facultatii. Profesori? Destui. De toate felurile. Speram sa fie cat mai putin cei care se ocupa cu restantele. Secretariatul? Simpatica cea de la anul 1, dar nu mai am mult pana o intreb pe cea de anul 2 sau 3 cand a fost ultima oara...iubita?
Societatea? Mi-e scarba de ea. Auzeam pe cineva zilele astea, de varsta mea, spunand ca: "m-am saturat de Romania". Si eu, dar cuvintele sunt prea grele pentru varsta ta! Sunt oameni care nu-si permit la varsta lor, la care-ti pot fi parinte, sa spuna asta. O baba la Universitate cersea la intrarea in pasaj. Un student i-a intins 50 de bani. Iar zgripturoaica a tipat la el intrebandu-l daca nu ii este rusine sa ii dea doar 50 de bani. Am intrebat-o daca nu ii e rusine sa stea acolo sa cerseasca. A tacut din gura. Apoi, am invitat-o sa se duca acasa cu onoare, decat sa traiasca din mila altora. A tacut din nou din gura. Ei sunt cei INCURAJATI de catre voi. Am si eu mila, dar nu este indreptata catre cei care cersind, castiga mai mult decat parintii mei. Care se dau bolnavi, care cara dupa ei in metrouri copii mici pentru a castiga mila oamenilor si a primii bani. Sictir, lor! Un alt bosorog care sta sub coloanele din Romana in fiecare zi cu un articol pe care scrie "Mare regizor muritor de foame...". Aoleu? Dar cateva zile dupa acea imagine il vedeam fara nicio pancarta stand picior peste picior si fumand o tigara. Ai bani de tigari? Dunhill-ul costa 14,5 lei. O paine costa 80 de bani. Ia zi cam cate zile poti manca, ca tot cersesti langa facultate de economie? As putea sa te intreb care este costul de oportunitate al acelui pachet de tigari? Mi-ai raspunde ca il rezolvi in 30 de minute cu articolul ala. Sictir, si tie!
Prietenii? Multi au fost, putini au ramas. Multi sunt, putin de altfel. E greu sa ii numeri cand nu stii cine iti este cu adevarat. Un telefon, o cafea, o tigara, greu sa mai gasesti loc in viata ta pentru ele alaturi de cei carora atunci cand le cereai ajutorul iti erau alaturi. Apa trece, pietrele raman. Tata imi spunea cand eram mic ca razbunarea e arma prostului. Acum, cand am crescut, am realizat de ce spunea asta: Roata se intoarce. Pe scurt, are cine sa aibe grija de toti!
In incheiere. Forta Steaua si trupt si suflet pentru culori. Respect oamenii, respect suporterii, dar nu agreez bestii, animale, analfabeti, agramati, inculti, idioti, cretini s.a.m.d.
Toate cele bune si sa ne auzim cu bine!
P.S.: Ati observat ca stati mai mult pe Facebook decat acasa? Nu va pasa. Se va regreta timpul pierdut mai tarziu...
P.P.S.:O iubesc, si fiecare clipa alaturi de ea imi aduce fericirea!
