17 ani! Infinit!

Buna dimineata! Am vrut sa trec pe aici ieri seara dar 'din motive subiective' am preferat sa vin azi. Ieri 'o fost' 25 iunie. Da, si a mai trecut inca 1 an si iata ca suna mai frumos sa zici 17 ani decat 16. Si nu se putea sa petrec ziua fara scumpii mei prieteni. Asa ca o bere pe Lipscani a prins bine.

Si cam asa pe la 2 cand trebuia sa ma vad cu ei eu eram pe fuga sa-mi fac freza, chem rapid un taxi si ii zic "cat mai repede la Moghioros!". Si pe Timisoara surprinzator primesc un telefon? "La multi ani! Ce faci?" stuff. Nimic dubios inafara faptului ca "Sunt acasa" si totusi se auzea un zgomot. Si cum niciodata probabil nu vei putea impaca trecutul, prezentul si viitorul ieri toate 3 au fost impacate:). Si chiar si pentru 5 minute. Ca o surpriza nu poate fi asa frumoasa decat daca ramane pana la capat surpriza.

Si daca vorbim de trecut, prezent si viitor dragii mei prieteni s-au gandit la toate 3! Pentru ca un trecut cam...pervers nu poti sa il impaci. Asa ca un manual de instructiuni despre sex era una din chestii prin care il faci sa zambeasca. Prezent? A fost mica mea dorinta de demult. Si...ei nu au uitat. Si-am aprins tigarea tigara cu bricheta mea Zippo. Asa ca si prezentul a zambit:). Si daca vrei sa le impaci pe toate? Incearca sa faci viitorul sa zambeasca cu o carte despre Jurnalism. Ca pana la urma viitorul suna bine. Si chiar de-am incercat sa ii conving sa-mi zica ce-mi cumpara ca poate nu-mi place au avut dreptate. Chiar mi-au placut ideile.

O bere? A fost perfecta pe ploaia de ieri. Dar nu puteam sa nu trec dupa si o ora prin T2 de ziua mea sa beau si acolo 2 beri. Intr-un final, putin ametit cu Horia plin de caterinca am ajuns cu bine acasa.

Dar de un lucru dupa ziua de ieri sunt convins: "Nu am nicio indoiala ca imi merit dusmanii, dar nu cred ca imi merit prietenii!". 17 ani, infinit!

Vacanta de 5(CINCI !) stele!

Am asteptat ziua de joi ca sa va mai spun si voua 2-3 vorbe. Ca nu avea rost daca nu 'povesteam' totul. Maine se aud voci ca ar fi premierea la noi la liceu. Oamenii care au pus mana pe un caiet de matematica, care au schimbat 2-3 cuvinte la germana sau latina, care au invat cate ceva pe la geografie si care s-au "chinuit" cu T.I.C.-ul maine primesc diplome si un val de aplauze. Si nu ca nu ar fi meritate. E munca lor pana la urma.
In cealalta parte sunt acele persoane care cu zambetul pe buze apreciaza munca celor din jurul lor. Oameni care cu un ochi rad, cu unul plang. Oameni care nu au chiulit, dar nici nu si-au dat interesul cat ar fi trebuit anul acesta. Oameni care azi au fost fericiti o zi intreaga. Pentru ca au primit 5-ul. Oameni care au pierdut, dar se simt invingatori. Timpul a trecut, dar nu stii niciodata ce iti poate rezerva viata! Si pentru acei oameni timpul care a trecut acum merita! 5-ul nu este decat o umbra de fericire pe langa restul. Si poate noptile nedormite, nervii avuti, stresul strans zi dupa zi si restul chestiilor au meritat intr-un final. A chapter ends, another begins. That's life! Si ma numar printre acei oameni.
Dar acum lucrurile devin foarte interesante. Pentru ca oficial aproximativ 3 luni nu vreau sa mai aud Jocul ielelor, liste dublu inlantuite, sin, cos, i, combinari, aranjamente, arene, inductie magnetica, ochiul, urechea sau orice altceva inseamna scoala! Pe 6 iunie unii se imbarca si pleaca 'peste mari'. Altii raman la mama acasa. Dar de pe 17 iulie vreau o vara linistita unde berea si o tigare sa fie in permanenta langa mine, iar anul viitor va incepe cu adevarat(probabil) munca grea. Va doresc o vacanta de vara placuta si ne mai intalnim pe aici cat de curand. De ce nu, la niste filozofii. Noapte buna!