duminică, 20 martie 2011

Cine e ea, cine sunt eu?(2)

Sau cine am devenit. A trecut aproape un an, lumea se schimba, Pamantul se misca, Luna se apropie. Dar noi putem ramane aceiasi? Depinde din ce perspectiva privim lucrurile.
Acum 1 an scriam un post(cu care particip si la un concurs de creatie literara aflat in desfasurare) despre "Cine e ea, cine sunt eu?". Are timp sa invete la geografie, stie ca dupa-aia trebuie sa se intoarca la latina, trece un ochi miercurea si joia pe rusa…dar iese cu rolele, rade, glumeste cu prietenii, profita la maxim de timpul liber. Mai tineti minte? Singura chestie care probabil s-a schimbat sunt zilele cand trece ochiul peste rusa.
Citeam zilele trecute si ma gandeam ca acum un an de zile eram un liceean care a inteles sensul copilariei si adolescentei prea mult si poate ca ma folosesc(se foloseste) uneori de ea mai mult decat este cazul. Dar timpul te schimba...si BLaBLa s-a dus usor, usor pe faras. Incepi sa realizezi ca vrei, nu vrei, timpul trece si nu poti ramane acelasi copil incapatanat ‘mai rau decat prevede legea’ si sa afirmi ca nu pot sa fiu doar serios in anumite situatii pentru ca ma pierd. Nu pot sa traiesc fara zambetul pe buze . Uite ca daca nu e serios atunci cand trebuie sa fie serios, pierzi. Inveti ca a fi orgolios nu e nimic rau, dar numai acolo unde isi are rostul. Inveti ca nu ajunge sa te bazezi pe ma duce capul ca dai rateuri in anumite cazuri. Si mai mult decat atat...inveti ca a iubi nu e indeajuns.
Si mi-a luat 1 an de zile sa ma trezesc la realitate. Si nici pana acum complet! Dar am pus in vitrina whisky-ul, am lasat vodka cu suc de mere doar pentru ocazii si am "pierdut" cercelul din ureche. Am pus mana pe o carte, am renuntat la caterinca ieftina, dar un lucru nu am reusit in tot acest timp: sa apreciez ceea ce am. Ca Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista.
Ai nevoie de personalitate sa ramai cine esti. Dar si de foarte multa munca si daruire in ceea ce faci. Si nu oricine le poate dobandi pe acestea pe parcursul vietii.
Dar pe cat de confuzat eram acum 1 an am inceput sa ma trezesc si sa-mi dau seama cine sunt eu. Si nu prea vad roz in fata ochilor. Dar si negrului daca ii pui putina culoare il luminezi.
Asa ca dragilor...va invit sa lecturati inca odata Cine e ea, cine sunt eu, in special prima parte a textului si sa va puneti urmatoarea intrebare in gand: oare oricine poate? Noapte buna!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu