sâmbătă, 2 octombrie 2010

Noapte alba...


Daca as putea sa zbor...sa imi creasca 2 aripi si sa ma inalt spre cerul instelat, sa ajung pe un norisor pufos si sa plutesc deasupra orasului, privind fiecare lumina de la fiecare fereastra cum se stinge...as face-o. Sa pot sa visez cu ochii deschisi ca fiecare vis se poate indeplini cat ai clipi, unde puterea magica a pestisorului auriu sau a lumanarilor de pe tort prinde realitate, sau pur si simplu sa fiu fericit...as zbura...
O noapte linistita, in care copilasii adorm in timp ce mamicile le spun o poveste ii invelesc si ii saruta parinteste, tata de la serviciu ajunge cu greu in pat si adoarme instantaneu, iar eu...stau si ma uit pe tavan si observ ca orele trec, iar eu nu adorm. Vad cum fiecare speranta se duce, fiecare vis dispare, fiecare sansa se stinge odata cu toate luminitile din orasel. Ceasul merge greu si totusi nu reusesc sa pun "geana peste geana". In zori reusesc sa adorm, dar telefonul imi strica si cele 10 minute de somn. Inca o zi de scoala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu